Arhivele aparatului de stat şi de partid din RSSM: Instrucţiuni de utilizare: Igor Caşu, Dr. (USM/UPSM)

Pe 8 decembrie 2011, în cadrul Atelierului doctoral, Dr. Igor Cașu a vorbit despre „modul de utilizare” a arhivelor aparatului de stat și de partid (în principal al Arhivei Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova, fosta arhivă a Comitetului Central al PC RSSM, dar și arhiva SIS/ fostului KGB).

Potirvit lui Igor Cașu, în arhivele organelor de stat și de partid se găsesc surse documentare abundente pentru o analiză instituțională a sistemului comunist. Pornind de la dosarele depozitate în AOSPRM, se pot cerceta diverse aspecte ale vieții politice și asociative din RSSM: evoluția grupurilor etnice, nivelul de studii, apartenența de gen a membrilor și angajaților în interiorul organizației de Partid, ale diverselor subdiviziuni ale aparatului de stat și de partid, ale ministerelor etc. Arhiva conține numeroase dosare cu documentația internă a organizațiilor de stat și de partid, dar și al „organizațiilor obștești” din epocă: corespondență oficială, protocoale, procese verbale, stenograme ale ședințelor etc. Printre altele, I. Cașu i-a sfătuit pe participanții atelierului doctoral să lucreze mai degrabă cu documentule originale decît cu copiile acestora (de obicei mai disponibile), întrucît anume originalul poate conține referințe importante la anumite informații „necenzurate” din aceste ședințe închise și care au fost ulterior „filtrate” în copia documentului. I. Cașu a adus exemplul unor ciocniri care au avut loc la Tiraspol în aprilie 1967 între studenții Institutului Pedagogic (majoritatea originari din satele din împrejurimi) și orășeni (mai ales muncitori) – a se vedea un articol de I. Cașu în ziarul Adevărul despre acest caz). Aceste incidente au fost calificate de lideri de partid din epocă drept „ieșiri” „huliganice” și ”naționaliste”, calificări care au fost ulterior atenuate sau omise din copia documentului.

În acest context, Petru Negură a atras atenția participanților, pornind de la propria sa experiență de lucru în arhivele de stat de la Chișinău, Moscova și București, că documentele oficiale conservate în arhive pot fi analizate după (cel puțin) două grile de lectură: după aspectul „descriptiv” (în care documentele descriu anumite fapte) și în funcție de aspectul „interpretativ” (în care autorii documentului califică sau fac referință la interpretarea acestor fapte de către autorii înșiși sau de către anumiți actori implicați). P. Negură a chemat participanții atelierului să diferențieze aceste două nivele de lectură, ambele fiind importante pentru cercetător, în diferite feluri. Nivelul descriptiv este important pentru mărturiile pe care documentele le oferă față de faptele la care fac referință. Pe de altă parte, nivelul „interpretativ” al acestora arată atitudinea unor anumiți subiecți asupra acestor fapte. Este important, prin urmare, ca aceste documente să fie citite și analizate într-o manieră critică, cu discernămînt, fără să se subscrie aprecierilor și calificările din aceste documente.