Prima reuniune a Atelierului doctoral: Cum se face o teză de doctorat în Occident?

Prima reuniune a Atelierului doctoral în Ştiinţe Sociale a avut loc joi 10 noiembrie, la 17.00, în sala InfoHis, UPS „Ion Creangă”. La această întîlnire au vorbit Petru Negură, inţiatorul acestui proiect, şi Lilian Negură, profesor la Universitatea din Ottawa, invitatul special al acestei reuniuni.

Petru Negură a vorbit la început despre scopul şi raţiunile creării unui astfel de Atelier (a se vedea mai jos descrierea proiectului). Apoi, P. Negură a discutat cu participanţii despre trei subiecte şi anume: 1) Perspectivele realizării unui doctorat în vest, 2) Beneficiile unui doctorat la o universitate occidentală şi 3) Exigenţele teoretice faţă de un proiect de cercetare doctoral, conform standardelor academice internaţionale.

Potrivit lui P. Negură, pentru a face un doctorat în vest, este nevoie să urmezi două demersuri complementare (pe lîngă realizarea propriu-zisă a unui proiect de cercetare) şi anume: 1) căutarea unui profesor potrivit, care ar fi de acord să coordoneze teza de doctorat a candidatului şi 2) căutarea unei burse de studii pe lîngă unul din organismele finanţatoare (fundaţii, institute, ambasade, programe etc.). P. Negură a vorbit despre eventualitatea realizării unui doctorat în co-tutelă, adică în coordonare dublă, de către doi profesori de la două universităţi (una locală, alta occidentală), posibilitate oferită de exemplu de Ecole Doctorale Francophone en Sciences Sociales de la Bucureşti (în parteneriat cu Agenţia Universitară de Francofonie). La fel, P. Negură a vorbit şi despre oportunitatea studiilor de doctorat la Central European University, în mod direct, prin depunerea individuală a candidaturii, sau prin intermediul programului Modular Doctoral Program, destinat lectorilor catedrelor partenere ale programului Academic Fellowship Program (în Moldova există trei catedre partenere ale acestui program: Catedra de Istorie universală la UPS „Ion Creangă”, catedra de Asistenţă socială, UPS „Ion Creangă” şi catedra de Drept Internaţional, la USM).

Beneficiile unui doctorat într-o universitate occidentală (dar şi a unui doctorat local, dar realizat după standarde academice internaţionale) sînt importante, potrivit aceluiaşi vorbitor, în primul rînd datorită potenţialului real al capacităţii de expertiză pe care deţinătorul unei astfel de diplome o acumulează în timpul studiilor sale doctorale, potenţial care îi măreşte semnificativ şansele de angajare în posturi de răspundere şi respectiv mai bine plătite (inclusiv în cadrul unor instituţii şi programe internaţionale), după terminarea studiilor.

Pentru realizarea unei teze de doctorat, candidatul are nevoie de motivaţii intrinseci (dorinţa de a-şi mări şansele de angajare sau ambiţia de a deveni un expert recunoscut în domeniu), dar şi, în egală măsură, de motiviaţii „intrinseci”, „idealiste” şi anume pasiunea pentru cercetare a unui anumit subiect. Această pasiune este energia care îi întreţine efortul doctorandului de a persevera în studiile sale şi de a duce la bun sfîrşit teza de doctorat. Unul din sfaturile pe care Anne-Marie Thiesse i-a dat lui Petru Negură, la momentul începerii lucrului de elaborare a tezei de doctorat (la EHESS, Paris) a fost: „Ecrivez le livre que vous voulez lire” (adică: Scrieţi cartea pe care doriţi să o citiţi). Acesta este un stimul important şi eficient în realizarea unei teze de doctorat apreciabile.

În sfîrşit, P. Negură a vorbit despre exigenţele teoretice înaintate, explicit sau implicit, unui proiect de doctorat în ştiinţe sociale în universităţile occidentale. Acestea corespund unor tendinţe academice recunoscute în cîmpul ştiinţific occidental, mai ales începînd cu a doua jumătate a secolului 20. Aceste exigenţe sînt următoarele: 1) înscrierea proiectului într-un curent de gîndire mai degrabă constructivist („faptele sociale – de exemplu bolile sau handicapurile fizice sau psihice – sînt socialmente cosntruite, prin intermediul unor instituţii şi relații de putere”), în defafoarea unor paradigme „primordialiste” sau „esenţialiste” („naţiunile au existat din vremuri arhaice şi au apărut ca o emanaţie a „fiinţei” naţionale a unui neam”). La fel, universităţile occidentale pun mare preţ pe abordările ştiinţifice „reflexive”, „critice” şi „comprehensive”, abordări care pun în discuţie unele teorii sociale recunoscute sau opiniile general admise asupra unor fapte sociale. În sfîrşit, abordările interdisciplinare sînt considerate o normă academică inconturnabilă în cercetările în ştiinţe sociale (inclusiv proiectele de doctorat). Interdisciplinaritatea rămîne însă un deziderat în academia şi universităţile moldoveneşti, în care disciplinele sociale sînt strict delimitate una de alta, din motivul mai ales a unor mize de putere din interiorul instituţiilor academice, dominate de porofesori şi cercetători de veche generaţie.

În a doua parte a reuniunii, profesorul Lilian Negură a discutat cu participanţii despre necesităţile reale ale doctoranzilor din Moldova, pe de o parte, şi despre felul în care aceste necesităţi sînt acoperite într-o universitate occidentală, cum este Universitatea Laval, unde L. Negură şi-a obţinut titlul de doctor în sociologie, sau Universitatea din Ottawa, unde dînsul lucrează în calitate de profesor şi unde a participat la crearea unui program de doctorat în asistenţă socială.

Lilian Negură a povestit despre experiența studiilor doctorale pe care le-a făcut la Universitatea Laval (Quebec) în urma cărora și-a susținut teza de doctor în 2004. În cadrul studiilor doctorale, un doctorand la o universitate canadiană (nord-americană) beneficiază în primul an de un program de cursuri și seminare obligatorii și opționale de metodologie în domeniu, iar la sfîrșitul anului de studii susține două probe scrise (lucrări). Totodată, pe parcursul studiilor sale de doctorat, doctoranzii participă la cercuri de discuții, cu un caracter neformal, în care sînt discutate proiectele lor între egali și cu profesorii. Din discuția cu participanții Atelierului doctoral a reieșit că anume aceste lucruri (un program de seminare și un cerc de discușii) le și lipsește doctoranzilor din R. Moldova.

Atelierul doctoral își propune să suplinească această lacună a sistemului de studii superioare din Moldova, creînd un program de seminare propedeutice de teorii și metodologie în științe sociale și totodată un cerc de discuții pe marginea proiectelor de cercetare ale participanților, în conformitate cu standardele academice internaționale.