L'enseignement de l'histoire en Moldavie post-communiste (1990-2010): Sofia ARSENII, UPSM

Sofia ARSENII

Doctorandă, U.P.S. «Ion Creanga», Chişinău

Coordonator științific : Angela LISNIC

Les événements politiques qui ont survenu dans la vie socio-économique et culturelle en Europe de l’Est à la fin des années ‘80 du XXe siècle ont engendré une réévaluation de l’héritage historique de ces pays. Les nouveaux rapports internationaux entre les pays apparus après l’effondrement de l’empire soviétique, y compris la République de Moldavie, ont ouvert de nouvelles directions de recherche vers la connaissance des réalités occultées sous le régime communiste.

Dans ce contexte socio-politique, l’enseignement de l’histoire comme processus éducationnel en République de Moldova occupe un rôle important. Les réunions européennes, à partir de l’année 1992 jusqu’à maintenant, ont soumis à l’analyse et au débat divers aspects de l’enseignement de l’histoire dans l’espace européen dans les nouvelles conditions de connaissance de la réalité historique par le prisme de nouveaux concepts philosophiques et historiques. Ainsi la connexion politique aux valeurs européennes implique la nécessité d’harmoniser l’enseignement historique moldave aux concepts et aux idées de la modernité européenne.

Les principales lignes de recherche de mon projet de thèse sont: l’enseignement de l’histoire dans l’espace ex communiste en tant que sujet historiographique; l’évolution de l’enseignement de l’histoire dans la République de Moldova (1990 – 2010); la structure didactique de l’enseignement de l’histoire à l’heure actuelle en République de Moldova; l’enseignement de l’histoire en République de Moldova, entre enjeux politiques et revendications sociales.

Profeţia în literatura istorică bizantină şi slavo-română de la origini până la sfârşitul sec. XVI (Andrei Prohin, drd, 17 noiembrie 2011)

Andrei PROHIN, doctorand,

Facultatea de Istorie şi Filozofie,

Universitatea de Stat din Moldova

Titlul proiectului meu de cercetare este : «Profeţia în literatura istorică bizantină şi slavo-română de la origini până la sfârşitul sec. XVI» și este realizat sub îndrumarea dlui Emil DRAGNEV, doctor în istorie, conferenţiar universitar.

În accepţiune comună, opera istorică este consacrată prin excelenţă trecutului (cu milenii, secole sau mai putin de o săptămână în urmă). Sursele narative ale Evului Mediu probează faptul aparent paradoxal că autorii, în paralel cu înregistrarea celor întâmplate, enunţau şi idei despre viitor. Bogata literatură istorică a Bizanţului (istorii, cronici, cronografe, breviarii, compendii) ne-a transmis, în mod explicit, dar și mai frecvent în formă aluzivă, diverse scenarii profetice. Recurența acestui tip de informaţii ilustrează o certă înclinaţie a gândirii istorice, precum şi interesul de care se bucurau prezicerile în societatea medievală. Majoritatea cronicarilor comentau faptele şi personalităţile din perspectiva moralei creștine. Formulând adevăruri generale despre lume, despre existenţa umană, cărturarii le sugerau cititorilor ccea ce li se putea întâmpla în viitor după anumite fapte (milostenie, trădare etc.). Bizantinii utilizau diverse procedee de prezicere (astrologie, divinaţie, interpretarea viselor, consultarea textelor oraculare, a apocalipselor etc.), iar istoricii consemnau uneori aceste practici, subscriind sau exprimând rezerve faţă de scenariile viitorului. Ansamblul referinţelor la viitor, inserate în pânza narativă a trecutului, formau profeţiile – discursuri vizionare (construite socio-cultural) ce îmbinau dimensiunile eternităţii şi ale istoriei, sacrul şi lumea profană. În proiectul meu de doctorat, mi-am propus să studiez relaţia dintre istorie şi profeţie în gândirea istorică bizantină, pornind de la originile sale (sec. IV) pe tot parcursul existenţei politice a Bizanţului (până la mijlocul sec. XV). Preluând viziunea biblică despre Providenţa Care dirijează cursul evenimentelor şi anunţă cele viitoare prin intermediul aleşilor Săi (profeţii), cărturarii medievali au formulat idei despre destinul viitor al Imperiului Bizantin, al conducătorilor săi şi al creştinătăţii în genere. Studiul profeţiilor în contextul cronicilor slavo-române din sec. XV-XVI, ne-ar permite să elucidam particularităţile scrisului istoric din Ţările Române în relaţia sa cu moştenirea culturii bizantine.          

The Birth and Development of Pragmatic Literacy in Moldavia and Wallachia (14th to 16th centuries), by Mariana Goina, Ph.D. (November, 17th, 2011)

Summary:

In this study I have tryed to trace the spread of practical literacy in Moldavia and Wallachia

from the end of the fourteenth until the end of the sixteenth century. After the Roman withdrawal

from Dacia there is no evidence for written culture on the territories of the medieval Romanian

Principalities up to the mid-fourteenth century. Indirect evidence suggests an extremely limited use

of writing prior to the establishment of the states. The use of writing was manifest mainly after the

foundation of a central political authority, both in Moldavia and in Wallachia. The surviving data

that indicate the use of documents for practical purposes are mainly restricted to records concerning

land ownership and communications of various kinds.

As land titles constitute by far the largest part of the surviving documents, I have

concentrated first and foremost on the dynamics of the growth of literacy as reflected in the

increasing number of extant land charters. I could see that the dynamics of growth in the number of

documents and their dissemination among various social strata were, especially in Wallachia,

strongly correlated with the changes in land ownership and conflict situations deriving from

traditional land inheritance patterns and the demands of new land owners. In Moldavia the number

of documents seems characterized by a rather monotonous growth, without major inflection points.

While there is a sound expectancy that fewer documents survive from earlier ages, I claim

that the increase in extant documents reflects an actual growth in writing practice that characterizes

the research period. I stress that the formulary of the early documents reflects unsettled writing

practices, while the low value attached to written land titles up to the middle of the sixteenth

century points to a scarce use of written records.

While in Moldova written land titles were granted, received and re-confirmed as a matter of

ordinary business, in Wallachia they seem to have been asked for in extraordinary cases only. These

(specific) cases are recurrent in the documents and have permitted me to identify the factors that

stimulated Wallachian nobility to use written records instead of the customary oral rituals carried

out to perform the same task:

The first increase in the number of Wallachian charters is related to the desire to

avoid defectus seminis through the practices of praefectio (turning a daughter into a

son for the purpose of the law) and fraternal adoption (turning a stranger into a

brother). An additional element here is constituted by attempts to circumvent

customary land succession.

The sixteenth-century process of accumulating land to form great estates owned by

high-ranking noblemen triggered the appeal of writing to small land owners as they

strove to preserve their landed properties against encroachment.

Thus, the analysis of land titles reflects the differences between the written cultures in the

two principalities. While Wallachia entered the scene roughly as a pre-literate society, with a strong

emphasis on customary (oral) legal practices, in Moldavia writing seems to have had a more secure

footing from the onset. The process of transition from collective to individual forms of land

ownership in both cases is one of the reasons for the multiplication of land titles. The specificities of

Wallachia’s social structure brought about major social changes (which are less reflected in

Moldavian documents), namely the formation (during the sixteenth century) of large landed estates

at the expense of small land holders, a social conflict that stimulated a demand for written records.

L'Atelier Doctoral en Sciences Sociales "PLURAL"

Atelier de mise à niveau des doctorants moldaves par rapports aux standards des études doctorales dans les universités occidentales

Directeur de projet : Petru Negură, Dr.

Cet atelier doctoral, organisé par le Forum d'Etudes Interdisciplinaires « PLURAL »¹ en parteneriat avec plusieurs institutions académiques, se pose pour but de remplir une lacune capitale laissée par le système d'enseignement supérieur en République de Moldavie, qui n'offre pas à l'heure actuelle un programme d'études systématique et cohérent aux étudiants en doctorat. L'atelier proposera aux doctorants moldaves un cycle de séminaires visant à mettre à niveau et à améliorer les capacités des étudiants à réaliser une thèse de doctorat conformément à des critères académiques internationaux.

L'atelier réunit périodiquement (en général, une fois par semaine), durant un semestre académique, un groupe de doctorants (ou de détenteurs d'un diplôme de Master ou étudiants en dernière année de Master qui veulent faire des études doctorales) dans une université moldave ou occidentale (ou à deux universités, en régime de co-tutelle). L'inscription et la participation à l'atelier doctoral sont bénévoles, gratuites et volontaires. Toutefois, la présence et la participation des étudiants inscrits aux activités de l'atelier sont suivies par les organisateurs. A l'issue du programme des activités de l'atelier doctoral, les participants recevront un certificat de participation à l'Atelier doctoral, après une épreuve d'évaluation (rédaction et présentation d'un projet de thèse).

L'atelier propose un cycle de séminaires réalisés par des enseignants et chercheurs moldaves et étrangers. Des enseignements pratiques sont proposés: la rédaction d'un projet de recherche, la préparation d'une présentation pour un colloque scientifique, la réalisation d'un article pour une revue scientifique internationale, etc. En même temps, des articles ou des enregistrements d'enseignements donnés par des professeurs / chercheurs occidentaux sont lus / écoutés et discutés. Des questions methodologiques et théoriques à caractère interdisciplinaires y sont également présentées et discutées. Un travail de table périodique a pour objectif de consolider et d'évaluer les connaissances des participants de l'atelier. Depuis la seconde moitié de janvier, les doctorants seront en mesure de participer (dans une salle spécialement équipée de l'Agence Universitaire de la Francophonie) à des téléconférences avec les séminaires organisés par l'Ecole Doctorale Francophone en Sciences Sociales de Bucarest, où des professeurs d'universités occidentales vont présenter de manière synthétique un sujet relevant d'un aspect innovant de la méthodologie et de la théorie en sciences sociales.

L'un des objectifs de base de l'atelier est la mise au point de la connaissance du registre scientifique des langues internationales (français et anglais). Ainsi, les séminaires ont lieu en roumain, mais aussi en français et en anglais. Les matériaux d'étude (articles, livres, thèses, études de cas, enregistrements vidéo, etc.), discutés en groupe, sont exclusivement dans une langue à circulation internationale (français ou anglais).

Les enseignants et chercheurs qui dirigent les séminaires offrent aux étudiants des tutorats individuels à partir de leurs projets de thèse, afin d'aider les doctorants à mieux définir leur objet et problématique de recherche, à appliquer des approches théoriques et des méthodes de recherche pertinentes et innovatrices.

Périodiquement, dans la deuxième partie du séminaire, un doctorant présente son projet de thèse. Le projet est discuté et analysé en groupe, avec le (ou les) professeur(s) et entre pairs.

Les meilleurs étudiants seront recommandés pour une mobilité de court séjour dans une université occidentale ou régionale (l'Université Libre de Bruxelles, EHESS - Paris, Central European University – Budapest, l'Université de Bucarest, l'Ecole Doctorale de Bucarest, l'Université d'Ottawa).

Les institutions partenaires de l'Atelier doctoral: l'Ecole Doctorale Francophone en Sciences Sociales de Bucarest, l'Université Pédagogique d'Etat « Ion Creanga » de Moldavie (la Faculté de Psychologie et Psychopédagogie, la Faculté d'Histoire), l'Université d'Etat de Moldavie (la Faculté d'Histoire et de Philosophie), l'Université de Bucarest (Faculté de Science Politique), l'Université Libre de Bruxelles (la Faculté de Science Politique), l'Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales - Paris, Central European University – Budapest, l'Université d'Ottawa, East Carolina University, North Carolina, USA.

Les mobilités étudiantes de court séjour seront assurées par les universités partnenaires, avec le soutien des organismes gouvernementaux occidentaux (tels que l'Alliance Française, l'Agence Universitaire de la Francophonie, l'Ambassade des Etats-Unis d'Amérique ou d'autres) et les fondations qui soutiennent l'enseignement et la recherche en Europe centrale et orientale (Open Society Foundations – Budapest, La Fondation de la Maison des Sciences de l'Homme, etc.).

Le programme d'enseignement est réalisé, dans la première année (2011-2012), comme une activité volontaire du Forum « Plural », n'étant pas rémunérée.

Les enseignants engagés dans la réalisation des séminaires :

Petru Negură, UPSM (Dr. Sociologie EHESS)

Andrei Cușco, UPSM (Dr. Histoire CEU)

Diana Dumitru, UPSM (Dr. Histoire UPSM)

Igor Cașu, UPSM/USM (Dr. Histoire UAIC, Iasi)

Mariana Goina, UPSM (Dr. Histoire CEU)

Lilian Negură, Prof. Dr. l'Université d'Ottawa (Dr. Sociologie Univ. Laval)

Radu Toma, Dir. Prof. Dr. EDSS Bucarest

Jutta Scherrer, Prof. Dr. EHESS

William David Harrison, Prof. Dr. East Carolina University

Pieter Lagrou, Prof. Dr. l'Université Libre de Bruxelles

Durée d'un cycle d'étude dans le cadre de l'Atelier: entre le 01 novembre 2011 et le 15 mars 2012 (en cas de demande de la part des participants, la dernière date peut être reportée)

Périodicité du cycle d'étude : hebdomadaire

Format des réunions d'études : séminaires

Durée des séminaires : 90 minutes

Langue d'enseignement : roumain, français, anglais

Calendrier estimatif des séances :

1. 10/11/2011 : Petru Negură, Lilian Negură. Introduction. Elaboration du Projet de recherche. La question des sources et des méthodes dans un projet de recherche doctoral.
2. 17/11/2011 : Mariana Goina, « Historical evidence and (re) construction of the past: The birth of pragmatic literacy in Moldova and Wallachia”. Andrei Prohin, présentation du projet doctoral: „La prophétie dans la littérature historique byzantine et slavonne-roumaine : des origines à la fin du XVIe siècle ».
3. 24/11/2011 : Jutta Scherrer : L'analyse des manuels d’histoire (enseignement secondaire et universitaire) en Russie. Sofia Arsenii (présentation de projet) : Les manuels scolaires d'histoire en République de Moldavie après 1991.
4. 01/12/2011 : Lilan Negură : Les représentations sociales. Etude de cas : la représenation sociale du travail en République après le communisme. Ana Niculăeș (présentation de projet).
5. 08/12/2011 : Igor Cașu
6. 15/12/2011 : Diana Dumitru
7. 16-17/01/2012 :
8. 23-24/01/2012 :
9. 30-31/01/2012 : téléconférence EDSS
10. 06-07/02/2012 : téléconférence EDSS
11. 13-14/02/2012 : téléconférence EDSS
12. W. David Harrison
13. Lilian Negură, Petru Negură
14. Radu Toma
15. Pieter Lagrou

1 Le Forum d'Etudes Interdisciplinaires « PLURAL » est une organisation non gouvernementale, enregistrée en avril 2011, qui a pour but principal la réalisation de projets académiques poursuivant d'élever le niveau de la recherche et de l'enseignement universitaire en sciences sociales en République de Moldavie et de le mettre à niveau par rapports aux standards académiques occidentaux. Le président du Forum « Pural » est Petru Negură, les vice-présidents : Andrei Cușco, Diana Dumitru, Igor Cașu, Octavian Munteanu (tous enseignants à l'Université Pédagogique d'Etat « Ion Creanga » de Moldavie). 

Prima reuniune a Atelierului doctoral: Cum se face o teză de doctorat în Occident?

Prima reuniune a Atelierului doctoral în Ştiinţe Sociale a avut loc joi 10 noiembrie, la 17.00, în sala InfoHis, UPS „Ion Creangă”. La această întîlnire au vorbit Petru Negură, inţiatorul acestui proiect, şi Lilian Negură, profesor la Universitatea din Ottawa, invitatul special al acestei reuniuni.

Petru Negură a vorbit la început despre scopul şi raţiunile creării unui astfel de Atelier (a se vedea mai jos descrierea proiectului). Apoi, P. Negură a discutat cu participanţii despre trei subiecte şi anume: 1) Perspectivele realizării unui doctorat în vest, 2) Beneficiile unui doctorat la o universitate occidentală şi 3) Exigenţele teoretice faţă de un proiect de cercetare doctoral, conform standardelor academice internaţionale.

Potrivit lui P. Negură, pentru a face un doctorat în vest, este nevoie să urmezi două demersuri complementare (pe lîngă realizarea propriu-zisă a unui proiect de cercetare) şi anume: 1) căutarea unui profesor potrivit, care ar fi de acord să coordoneze teza de doctorat a candidatului şi 2) căutarea unei burse de studii pe lîngă unul din organismele finanţatoare (fundaţii, institute, ambasade, programe etc.). P. Negură a vorbit despre eventualitatea realizării unui doctorat în co-tutelă, adică în coordonare dublă, de către doi profesori de la două universităţi (una locală, alta occidentală), posibilitate oferită de exemplu de Ecole Doctorale Francophone en Sciences Sociales de la Bucureşti (în parteneriat cu Agenţia Universitară de Francofonie). La fel, P. Negură a vorbit şi despre oportunitatea studiilor de doctorat la Central European University, în mod direct, prin depunerea individuală a candidaturii, sau prin intermediul programului Modular Doctoral Program, destinat lectorilor catedrelor partenere ale programului Academic Fellowship Program (în Moldova există trei catedre partenere ale acestui program: Catedra de Istorie universală la UPS „Ion Creangă”, catedra de Asistenţă socială, UPS „Ion Creangă” şi catedra de Drept Internaţional, la USM).

Beneficiile unui doctorat într-o universitate occidentală (dar şi a unui doctorat local, dar realizat după standarde academice internaţionale) sînt importante, potrivit aceluiaşi vorbitor, în primul rînd datorită potenţialului real al capacităţii de expertiză pe care deţinătorul unei astfel de diplome o acumulează în timpul studiilor sale doctorale, potenţial care îi măreşte semnificativ şansele de angajare în posturi de răspundere şi respectiv mai bine plătite (inclusiv în cadrul unor instituţii şi programe internaţionale), după terminarea studiilor.

Pentru realizarea unei teze de doctorat, candidatul are nevoie de motivaţii intrinseci (dorinţa de a-şi mări şansele de angajare sau ambiţia de a deveni un expert recunoscut în domeniu), dar şi, în egală măsură, de motiviaţii „intrinseci”, „idealiste” şi anume pasiunea pentru cercetare a unui anumit subiect. Această pasiune este energia care îi întreţine efortul doctorandului de a persevera în studiile sale şi de a duce la bun sfîrşit teza de doctorat. Unul din sfaturile pe care Anne-Marie Thiesse i-a dat lui Petru Negură, la momentul începerii lucrului de elaborare a tezei de doctorat (la EHESS, Paris) a fost: „Ecrivez le livre que vous voulez lire” (adică: Scrieţi cartea pe care doriţi să o citiţi). Acesta este un stimul important şi eficient în realizarea unei teze de doctorat apreciabile.

În sfîrşit, P. Negură a vorbit despre exigenţele teoretice înaintate, explicit sau implicit, unui proiect de doctorat în ştiinţe sociale în universităţile occidentale. Acestea corespund unor tendinţe academice recunoscute în cîmpul ştiinţific occidental, mai ales începînd cu a doua jumătate a secolului 20. Aceste exigenţe sînt următoarele: 1) înscrierea proiectului într-un curent de gîndire mai degrabă constructivist („faptele sociale – de exemplu bolile sau handicapurile fizice sau psihice – sînt socialmente cosntruite, prin intermediul unor instituţii şi relații de putere”), în defafoarea unor paradigme „primordialiste” sau „esenţialiste” („naţiunile au existat din vremuri arhaice şi au apărut ca o emanaţie a „fiinţei” naţionale a unui neam”). La fel, universităţile occidentale pun mare preţ pe abordările ştiinţifice „reflexive”, „critice” şi „comprehensive”, abordări care pun în discuţie unele teorii sociale recunoscute sau opiniile general admise asupra unor fapte sociale. În sfîrşit, abordările interdisciplinare sînt considerate o normă academică inconturnabilă în cercetările în ştiinţe sociale (inclusiv proiectele de doctorat). Interdisciplinaritatea rămîne însă un deziderat în academia şi universităţile moldoveneşti, în care disciplinele sociale sînt strict delimitate una de alta, din motivul mai ales a unor mize de putere din interiorul instituţiilor academice, dominate de porofesori şi cercetători de veche generaţie.

În a doua parte a reuniunii, profesorul Lilian Negură a discutat cu participanţii despre necesităţile reale ale doctoranzilor din Moldova, pe de o parte, şi despre felul în care aceste necesităţi sînt acoperite într-o universitate occidentală, cum este Universitatea Laval, unde L. Negură şi-a obţinut titlul de doctor în sociologie, sau Universitatea din Ottawa, unde dînsul lucrează în calitate de profesor şi unde a participat la crearea unui program de doctorat în asistenţă socială.

Lilian Negură a povestit despre experiența studiilor doctorale pe care le-a făcut la Universitatea Laval (Quebec) în urma cărora și-a susținut teza de doctor în 2004. În cadrul studiilor doctorale, un doctorand la o universitate canadiană (nord-americană) beneficiază în primul an de un program de cursuri și seminare obligatorii și opționale de metodologie în domeniu, iar la sfîrșitul anului de studii susține două probe scrise (lucrări). Totodată, pe parcursul studiilor sale de doctorat, doctoranzii participă la cercuri de discuții, cu un caracter neformal, în care sînt discutate proiectele lor între egali și cu profesorii. Din discuția cu participanții Atelierului doctoral a reieșit că anume aceste lucruri (un program de seminare și un cerc de discușii) le și lipsește doctoranzilor din R. Moldova.

Atelierul doctoral își propune să suplinească această lacună a sistemului de studii superioare din Moldova, creînd un program de seminare propedeutice de teorii și metodologie în științe sociale și totodată un cerc de discuții pe marginea proiectelor de cercetare ale participanților, în conformitate cu standardele academice internaționale.

Calendarul seminarelor (sînt posibile modificări):

1. 10/11/2011: Petru Negură, Lilian Negură. Introducere. Cum se face o teză de doctorat în Occident (America de Nord și Franța)? Exigențe teoretice, metodologice, stilistice. Chestiunea surselor şi metodelor de interpretare a datelor într-un proiect de cercetare de doctorat.
2. 17/11/2011: Mariana Goina: Interpretarea surselor: riscuri și precauții. Studiu de caz. Prezentarea și discutarea unui proiect de cercetare.
3. 24/11/2011: Masă rotundă: Prof. Jutta Scherrer, Cunoașterea prin cercetare academică, între simț comun și ideologie (de precizat). Co-participanți: Petru Negură, Andrei Cușco, Igor Cașu, Mariana Goina, Diana Dumitru, Lilian Negură.
4. 01/12/2011: Lilian Negură, Petru Negură: Cercetarea în științe sociale, abordări pozitiviste, constructiviste, reflexive. Teorii și metode de cercetare. Prezentarea și discutarea unui proiect de cercetare.
5. 08/12/2011: Andrei Cușco: Istoria ideilor versus Istoria intelectualilor. Introducere teoretică și metodologică. Studiu de caz. Prezentarea și discutarea unui proiect de cercetare.
6. 15/12/2011: Igor Caşu, Petru Negură. Viață cotidiană, reprezentări, mentalități, între documente de arhivă și mărturii orale. Prezentarea și discutarea unui proiect de cercetare.
7. 16-17/01/2012: va fi anunțat 
8. 23-24/01/2012: Diana Dumitru: Elaborarea și redactarea unui articol publicabil în reviste de specialitate internaționale. Prezentarea și discutarea unui proiect de cercetare.
9. 30-31/01/2012: teleconferință EDSS. Jean-Michel De Waele, prof. Université Libre de Bruxelles.
10. 06-07/02/2012: teleconferință EDSS (profesorul și subiectul seminarului va fi precizat)
11. 13-14/02/2012: teleconferință EDSS (profesorul și subiectul seminarului va fi precizat)
12. 23/02/2012: W. David Harrison, Rolul simțului comun și al predispozițiilor afective (empatie, simpatie, antipatie) într-o cercetare în științe sociale. Prezentarea unui proiect de cercetare.
13. 01/03/2012: Pieter Lagrou, Le chercheur et la demande sociale, entre expertise et vulgarisation. Prezentarea și discutarea unui proiect de cercetare.
14. 08/03/2012: Lilian Negură, Petru Negură. Cercetarea în științe sociale, între holism și individualism metodologic. Prezentarea și discutarea unui proiect de cercetare.
15. 15/03/2012: Radu Toma. Teza de doctorat: discurs și reflexivitate. Lectura și analiza surselor scrise. Prezentarea și discutarea unui proiect de cercetare.

Ce-și propune Atelierul Doctoral în Științe Sociale?

Atelierul doctoral de actualizare a competențelor de cercetare ale doctoranzilor moldoveni în științe sociale în conformitate cu standardele studiilor doctorale în universităţile occidentale

Coordonator de proiect: Petru Negură, Dr.

Atelierul doctoral, organizat de A.O. Forumul pentru Studii Interdisciplinare "PLURAL" în parteneriat cu cîteva instituții academice din R. Moldova și de peste hotare, își propune să acopere o lacună importantă lăsată de sistemul de învăţămînt superior din Republica Moldova, care nu dispune la ora actuală de un program sistematic de studii de doctorat (cursuri/seminare). Acest atelier va oferi doctoranzilor în științe sociale (istorie, sociologie, antropologie etc.) din Republica Moldova un ciclu de seminare destinate să actualizeze şi să îmbunătăţească capacitățile de elaborare a unei teze de doctorat în conformitate cu standardele academice internaţionale.
Atelierul va organiza periodic seminare, pe durata unui an universitar, cu un grup de doctoranzi (sau deținători ai unei diplome de master, studenți la ultimul an de master, care doresc să facă studii de doctorat) la o universitate din Moldova sau din Occident (sau la două universităţi, în regim de co-tutelă). Înregistrarea şi participarea la acest atelier doctoral va fi benevolă și gratuită. Cu toate acestea, prezența şi participarea studenţilor înscrişi la activităţile atelierului vor fi luate în considerație de către organizatorii atelierului. La finalizarea ciclului de seminare, participanții vor primi un certificat de participare la atelierul doctoral în baza unui test de evaluare în scris şi la prezentarea proiectului de teză.
Atelierul oferă o serie de seminare organizate de către profesori şi cercetători din Moldova (cu studii în străinătate) şi din străinătate (a se vedea mai jos lista profesorilor). La seminare se vor pune în discuție aspecte practice ale elaborării tezei de doctorat: redactarea unui proiect de cercetare, pregătirea unei prezentări pentru un simpozion științific internațional, realizarea unui articol pentru o revistă științifică internațională etc. Totodată, la seminare se vor discuta anumite aspecte teoretice și metodologice ale unei teze de doctorat în științe sociale (holism vs. individualism metodologic, teorii pozitiviste vs. abordări constructiviste etc.). Începînd cu a doua jumătate a lunii ianuarie, doctoranzii vor avea ocazia să participe (într-o sală special echipată a Agenției Universitare a Francofoniei) la teleconferințe cu seminarele organizate de către Ecole Doctorale Francophone en Sciences Sociales de la București, în care profesori din universități occidentale vor prezenta în mod sintetic un subiect inovator din metodologia și teoria științelor sociale. Anumite probe scrise (eseu, proiect), propuse participanților în mod periodic, vor avea funcția de a verifica și de a consolida cunoștințele achiziționate la seminare.

Unul dintre obiectivele de bază ale atelierului este dezvoltarea capacităților ştiinţifice cu ajutorul resurselor în limbile de circulație internațională (franceză şi engleză). Astfel, seminarele vor avea loc în principal în limba română, dar cu folosirea unor materiale de studiu (articole, cărţi, teze, studii de caz, materiale video etc.) în franceză şi engleză.
Profesorii şi cercetătorii care vor coordona seminarele din cadrul atelierului vor oferi de asemenea participanților consultații individuale și de grup la proiectele lor de teză pentru a-i ajuta să-și definească mai bine obiectul şi problematica de cercetare, să aplice abordări teoretice şi metode cercetare relevante şi inovatoare. Începînd cu a doua ședință, un doctorand își va prezenta proiectul tezei sale. Proiectul va fi discutat şi analizat în grup, cu profesorul (profesorii) şi de la egal la egal.
Participanții cei mai activi vor primi o recomandare pentru o mobilitate la o universitate occidentală sau regională (Universitatea Liberă din Bruxelles, EHESS - Paris, Central European University - Budapesta, Universitatea din București, EDSS București, Universitatea din Ottawa etc.). Cei mai buni doctoranzi vor avea ocazia să facă studii doctorale (în regim de co-tutelă) într-o universitate occidentală. Mobilitățile de scurtă durată vor fi acoperite de către universităţile partenere, cu sprijinul agenţiilor universitare occidentale (cum ar fi Alianţa Franceză, Agence Universitaire de la Francophonie, anumite programe ale Ambasadelor europene și americane) şi fundaţiile care sprijină educaţia şi cercetarea în Europa Centrală şi de Est (Open Society Foundation - Budapesta, Fondation Maison des Sciences de l'Homme etc.).
Instituţiile partenere ale Programului de doctorat: Școala Doctorală Francofonă de Științe Sociale din Bucureşti, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Moldova (Catedra de Asistență Socială, Catedra de Istorie Universală), Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Istorie şi Filosofie), Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Ştiinţe Politice), Universitatea din Bruxelles (Facultatea de Ştiinţe Politice), Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales - Paris, Central European University - Budapesta, Universitatea din Ottawa, East Carolina University, SUA.

Acest atelier doctoral va fi pus în aplicare în primul an (2011-2012) ca o activitate de voluntariat a A.O. "Forum PLURAL" cu statut de activitate non profit, neremunerată.
Cadrele didactice implicate în realizarea seminarelor:

Petru Negură, (Dr. Sociologie EHESS)
Andrei Cușco, UPSM (Dr. Istorie CEU)
Diana Dumitru, UPSM (Dr. Istorie UPSM)
Igor Caşu, UPSM / USM (Dr. Istorie UAIC, Iasi)
Mariana Goina, UPSM (Dr. Istorie CEU)
Lilian Negură, Universitatea din Ottawa (Dr. Sociologie, Univ. Laval)
Radu Toma, Dir. Prof. EDSS București
Jutta Scherrer, Prof. Dr. EHESS
William David Harrison, profesor East Carolina University SUA
Pieter Lagrou, Prof. Dr. Universitatea Liberă din Bruxelles

Durata unui curs de studiu în cadrul Atelierului doctoral este de un semestru: între 1 noiembrie 2011 şi 15 martie 2012
Periodicitatea seminarelor: săptămînal
Formatul de reuniuni de studiu: seminare
Durata seminarelor: 90 minute
Limba de predare: româna, franceza, engleza