Program (preliminar) al activităţilor Atelierului doctoral în ştiinţe sociale „Plural” Noiembrie 2012 – Mai 2012 (Preliminary Schedule of activities of the „Plural” Doctoral Seminar in Social Sciences 2012-13)

(for an English version of the Program please scroll down)

(UPSM, InfoHis, etaj 5, sala 406, în fiecare vineri, ora 17.00)

1)      22 noiembrie 2012: Lynne Viola, prezentare: „The Question of the Perpetrator in Soviet History (Problema făptașului în istoria sovietică)”;

2)      28 decembrie 2012, ora 17.00, InfoHis: proiecţie de film (în original cu subtitre în română) „Joyeux Noël” (dir. Christian Carion, sinopsis: „On Christmas Eve during world War I, the Germans, French, and Scottish fraternize and get to know the men who live on the opposite side of a brutal war, in what became a true lesson of humanity”, după IMDb). Discuţie.

3)      18 ianuarie 2013: seminar de lectură pe tema „Sociologia timpului” (texte de Norbert Elias, Richard Biernacki, Eviatar Zerubavel). Moderator: Petru Negură

4)      25 ianuarie 2013: Lucia Sava, prezentare: „Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea”: consideraţii teoretice şi metodologice”. Discuţie.

5)      1 februarie 2013: Julien Danero Iglesias, Université Libre de Bruxelles, prezentarea tezei sale de doctorat "La Construction discursive de la Nation. République de Moldavie, 2001-2009” (prezentare prin Skype), urmată de o discuţie. 

6)      7 februarie 2013: seminar de lectură pe tema “Importanta tehnologiilor si a stiintei in societatea sovietica”, moderat de Alexandru Leşanu. Texte pentru lectură: Andrew Jenks, "A Metro on the Mount: The Underground as a Church of Soviet Civilization" in Technology and Culture, 41.4 (2000) 697-724; Kristin Roth-Ey, "Finding a Home for Television in the USSR, 1950-1970", in Slavic Review, Vol. 66, No. 2 (Summer, 2007), pp. 278-306; Optional: Владимир Дудинцев, "Белые Одежды"(cartea poate fi accesata aici: http://flibusta.net/a/2747).

7)      15 februarie 2013: Aurelia Felea, prezentare pe tema “Percepţia populaţiei R.M. faţă de confesiunile religioase”; Vitalie Sprînceană: prezentarea proiectului său doctoral „Globalizarea religioasă: comunitatea baptistă din Moldova”. Discuţii.

8)      22 februarie 2013; seminar de lectură pe tema „...” (de precizat), moderat de Igor Caşu. Texte pentru lectură (de indicat).

9)      1 martie 2013: proiecţie de film (de precizat). Discuţie.

10)  8 martie 2013: Pieter Lagrou, prof. ULB, prezentare prin Skype pe tema memoriei Războiului al II-lea mondial în Europa occidentală (Cf. Pieter Lagrou, Mémoires patriotiques et occupation nazie. Résistants, requis et déportés en Europe occidentale, 1945-1965, Bruxelles, 2003). Discuţie.

11)  15 martie 2013, proiecţie de film (de precizat). Discuţie. 

12)  22 martie 2013, seminar de lectură moderat de Diana Dumitru (David R. Shearer, Policing Stalin’s Socialism. Repression and Soviet Order in the Soviet Union 1924-1953, Yale University Press, 2009; un capitol va fi distribuit din timp participanţilor).

13)  29 martie 2013, Mariana Goina, seminar de lectură pe tema "Uzul si abuzul conceptelor: Folosirea conceptului de feudalim in istoriografie"- Text pentru lectură: Elizabeth A. R. Brown "The Tyranny of a Construct: Feudalism and Historians of Medieval Europe", The American Historical Review, 79/4 (1974): 1063-1088.
14)  12 aprilie 2013, David W. Harrison, profesor la East Carolina University, prezentare despre o abordare istorică a asistenţei sociale (de precizat).

15)  19 aprilie 2013, proiecţie de film (de precizat). Discuţie

16)  26 aprilie 2013, seminar de lectură moderat de Vitalie Sprînceană pe tema studiilor „subalterne” şi a pertinenţei teoriilor occidentale în cercetarea subiectelor „postcoloniale”. Texte pentru lectură Arjun Appadurai, Dipesh Chakrabarty, Gayatri Spivak, Edward Said (vor fi anunţate din timp). Discuţie.

17)  3 mai 2013, seminar de lectură pe tema „Indiferenţa naţională: o categorie de analiză?”, moderat de Alexandr Voronovici. Texte pentru lectură: Tara Zahra “Imagined Non-Communities: National Indifference as a Category of Analysis,” Slavic Review 69 (Spring 2010), 93-119; Jeremy King (text de precizat).

18)  10 mai 2013, proiecţie de film (de precizat). Discuţie.

19)  17 mai 2013, seminar de lectură pe tema “Anatomia revoluţiei: istorie intelectuală, teorie politică şi practică militantă, sau Cât de ideologică este epoca în care trăim?” moderat de Andrei Cuşco. Texte pentru lectură: 1. Aurelian Crăiuţu, A Virtue for Courageous Minds: Moderation in French Political Thought, 1748-1830 (Princeton: Princeton University Press, 2012), capitolul 5 („Moderation after the Terror: Madame de Stael’s Elusive Center”), pp. 158-197; 2. Martin Malia, History’s Locomotives: Revolutions and the Making of the Modern World, ed. by Terence Emmons (New Haven: Yale University Press, 2006), Introducere (pp. 1-10), capitolul 8 („France, 1789-1799: Revolution as Militant Modernity”), pp. 178-212; Anexele 1 şi 2 („Revolution: What’s in a Name?”, pp. 287-301 şi „High Social Science and „Staseology”, pp. 302-316); 3. Michael Hardt, Antonio Negri. Empire (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 2000), partea IV („The Decline and Fall of Empire”, pp. 353-413).  

20)  24 mai 2013, Petru Negură, prezentare: „Reflecţii asupra aplicabilităţii şi adaptabilităţii conceptului de „câmp social” (în speţă: „câmp literar”) într-un context literar „totalitar”. Cazul literaturii sovietice moldoveneşti în epoca stalinistă”. Discuţii.

21)  30 mai 2013, proiecţie de film (de precizat). Discuţia filmului şi bilanţ de final de an.

Schedule (draft) of activities of the „Plural” Doctoral Seminar in Social Sciences

November 2012 – May 2012

(UPSM, InfoHis, 5th floor, on Fridays, 17.00)

1)      22 November 2012: Lynne Viola, presentation on „The Question of the Perpetrator in Soviet History”. Discussion.

2)      28 December 2012, 17.00, InfoHis: film screaning „Joyeux Noël” (dir. Christian Carion, synopsis: „On Christmas Eve during world War I, the Germans, French, and Scottish fraternize and get to know the men who live on the opposite side of a brutal war, in what became a true lesson of humanity”, from IMDb). Discussion.

3)      18 January 2013: reading group on „The Sociology of Time” (readings from Norbert Elias, Richard Biernacki, Eviatar Zerubavel). Moderator: Petru Negură

4)      25 January 2013: Lucia Sava (UPSM „Ion Creanga”), presentation on „The Everyday Life in Chisinau in the Early 20th century: theoretical and methodological approaches”. Discussion.

5)      1 February 2013: Julien Danero Iglesias, Université Libre de Bruxelles, presentation of his PhD thesis "La Construction discursive de la Nation. République de Moldavie, 2001-2009” (presentation by Skype). Discussion. 

6)      7 February 2013: reading group on “The Importance of Technologies and Sciences in the Soviet Society”, moderated by Alexandru Leşanu (PhD candidate in History at George Mason University). Readings: Andrew Jenks, "A Metro on the Mount: The Underground as a Church of Soviet Civilization" in Technology and Culture, 41.4 (2000) 697-724; Kristin Roth-Ey, "Finding a Home for Television in the USSR, 1950-1970", in Slavic Review, Vol. 66, No. 2 (Summer, 2007), pp. 278-306; Optional: Владимир Дудинцев, "Белые Одежды"( http://flibusta.net/a/2747).

7)      15 februarie 2013: Aurelia Felea, presentation on “The Republic of Moldova’s Population Perception towards the Minority Confessions”; Vitalie Sprînceană (PhD candidate in History at George Mason University): prezentation of his PhD project on „The Religious Globalization: the Baptist Community in Moldova”. Discussions.

8)      22 februarie 2013; reading group (topic TBA), moderated by Igor Caşu. Readings (TBA).

9)      1 martie 2013: film screaning (TBA). Discussion.

10)  8 martie 2013: Pieter Lagrou, prof. ULB, presentation by Skype on the memory of the WWII in the Western Europe (Cf. Pieter Lagrou, Mémoires patriotiques et occupation nazie. Résistants, requis et déportés en Europe occidentale, 1945-1965, Bruxelles, 2003). Discussion.

11)  15 martie 2013, reading group moderated by Diana Dumitru (reading: David R. Shearer, Policing Stalin’s Socialism. Represssion and Soviet Odrer in the Soviet Union 1924-1953, Yale Univ. Press, 2005; a book chapter will be shared in advance).

12)  22 martie 2013, film screaning (TBA). Discussion.

13)  29 martie 2013, Mariana Goina, reading seminar on a methodological issue in medieval history (TBA). Discussion.

14)  12 aprilie 2013, David W. Harrison, professor at East Carolina University, presentation on a subject of the history of social welfare in Europe and USA (title TBA).

15)  19 aprilie 2013, film screaning (TBA). Discussion

16)  26 aprilie 2013, reading group moderated by Vitalie Sprînceană on „The ‚Subaltern studies’ and the pertinence of Western theoretical models in the research of „postcolonial” subjects”. Readings from Arjun Appadurai, Dipesh Chakrabarty, Gayatri Spivak, Edward Said (TBA). Discussion.

17)  3 mai 2013, reading group on „National Indifference: a new cathegory of analysis?”, moderated by Alexandr Voronovici (PhD at CEU, lecturer at UPSM). Reading: Tara Zahra “Imagined Non-Communities: National Indifference as a Category of Analysis,” Slavic Review 69 (Spring 2010), 93-119; Jeremy King (text TBA).

18)  10 mai 2013, film screaning (de precizat). Discussion.

19)  17 mai 2013, reading group on “The Anatomy of Revolution: Intellectual History, Political Theory and Militant Praxis” moderated by Andrei Cuşco. Readings: 1. Aurelian Crăiuţu, A Virtue for Courageous Minds: Moderation in French Political Thought, 1748-1830 (Princeton: Princeton University Press, 2012), 5th chapter („Moderation after the Terror: Madame de Stael’s Elusive Center”), pp. 158-197; 2. Martin Malia, History’s Locomotives: Revolutions and the Making of the Modern World, ed. by Terence Emmons (New Haven: Yale University Press, 2006), Introduction (pp. 1-10), 8th chapter  („France, 1789-1799: Revolution as Militant Modernity”), pp. 178-212; Annexes 1 and 2 („Revolution: What’s in a Name?”, pp. 287-301 şi „High Social Science and „Staseology”, pp. 302-316); 3. Michael Hardt, Antonio Negri. Empire (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 2000), IVth part („The Decline and Fall of Empire”, pp. 353-413).  

20)  24 mai 2013, Petru Negură, presentation on: „Thoughts on the applicability and adaptability of the concept of „social field” (Bourdieu) (especially, the „literary field”) in a „totalitarian” literary context. The case of the Soviet Moldovan literary milieu under Stalinism”. Discussion.

21)  30 mai 2013, film screaning (TBA). Film discussion followed by a general analysis of the Doctoral seminar’s activity in 2012-13.

Prof. Lynne Viola: The Question of the Perpetrator in Soviet History (Problema făptașului în istoria sovietică)

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Facultatea de Istorie

Catedra Istorie Universală

şi Atelierul Doctoral "PLURAL"

 Au organizat joi, 22 noiembrie, ora 14.30 

prezentarea publică pe tema

The Question of the Perpetrator in Soviet History

(Problema făptașului în istoria sovietică)

susținută de

Prof. Dr. Lynne Viola (Universitatea din Toronto)

Rezumat

Problema rolului făptașilor (perpetrators) în istoria Uniuni Sovietice este încă un subiect cercetat insuficient în istoriografie. Această noțiune nu se folosește, de obicei, în studiile consacrate perioadei staliniste în URSS. Această omisiune provine, în primul rând, din refuzul istoricilor de a merge dincolo de personalitatea lui Stalin în atribuirea responsabilității pentru imensele crime ale regimului său. Astfel, Stalin devine singurul făptaș responsabil pentru teroare, înconjurat de o clică de aderenți și executanți loiali. Această viziune simplistă se datorează unui eșec al imaginației istoriografice de a se distanța de interpretările tradiționale care se axează pe viziunea unei funcționărimi și societăți pasive, terorizate și incapabile de acțiune. Această situație poate fi parțial explicată și prin restricțiile impuse timp de decenii asupra accesului în arhive și prin starea inadecvată a surselor, cauzată de interdicția oficială pentru istorici de a lucra în arhivele FSB și de supraviețuirea URSS până în 1991. Această stare de lucruri este în contrast flagrant cu studiile Holocaustului, domeniu în care această problemă a fost discutată pe larg.

În URSS, anii 30 ai secolului al 20-lea au fost un deceniu al represiunilor în masă, oferind un spațiu de manifestare enorm pentru făptași, începând de la campaniile de deschiaburire de la începutul perioadei și culminând cu operațiile represive din anii 1937-38.  Termenul de făptaș nu se limitează doar la executanți direcți, ci include o varietate de actori sociali. Istoricii ar trebui să răspundă la întrebări precum: cine au fost făptașii, cum au acționat și care au fost motivațiile lor. Aceste întrebări le-ar permite să abordeze problema violenței în masă din epoca stalinistă. Studiul de față va analiza, în primul rând, traiectoria postbelică a istoriografiilor  celor două regimuri totalitare, comparate în mod sistematic începând din anii 1950. Autorul încearcă să explice relativa absență a studiilor consacrate acestui subiect în lucrările referitoare la perioada stalinismului din ani 1930. În continuare, autorul examinează problema făptașului sovietic, nu atât pentru a identifica făptașii cât pentru a propune o conceptualizare a factorilor care au determinat, au condiționat și au influențat acțiunile lor violente.

Summary

The question of the perpetrator is largely uncharted territory in the history of the Soviet Union. The term has not generally been used in the historiography of the Stalinist Soviet Union. In part, this omission is based upon a reluctance to go beyond Stalin in assigning agency or responsibility for the immense crimes of his reign. Stalin, therefore, becomes a lone perpetrator, surrounded by a coterie of loyal "henchmen," by virtue of a historiographical failure of imagination to depart from traditional assumptions of a passive, terrorized, agentless officialdom and society. In part, the omission derives from decades-long restrictions on archival access, the continued inadequacy of the source base due to official prohibitions against historians, especially foreigners, working in the FSB (Federal Security Bureau) archives, and the fact of the Soviet Union's survival until 1991.

By contrast, historians of Nazi Germany and the Holocaust have discussed this question in great detail, virtually creating, according to historian Mark Roseman, a "separate subdiscipline in the history of the Third Reich." Characterizations of Nazi perpetrators have ranged over the decades from the "banal bureaucrat" or "desk murderer" and "ordinary man" at one end of the spectrum to zealous ideologue and vicious monster at the other end, with a variety of more nuanced views in between. The very notion of the historical perpetrator comes directly from the literature on the Holocaust. [i]  

In the Soviet Union, the 1930s was a decade of mass repression, offering an enormous field of play for perpetrators, from the dekulakization campaigns of the early 1930s to the mass operations of 1937-1938. Yet the question of the Soviet perpetrator is not simple. As Grossman said, “This question needs thought.” On the face of it, the term can easily be employed to refer to the functionaries who envisioned, planned, or carried out the repressive policies of the Stalin era, ranging from the highest levels of the party-state to the lowest rungs of officialdom. The term, however, may be far broader and far more dynamic, encompassing a changing variety of social actors. Who the perpetrators were, why they acted as they did, and how they acted are questions that open a window to larger issues of mass violence in the repressive Stalin era.

Etapele demarării unui proiect de cercetare în Canada : "Identités, représentations sociales et demande de services de santé mentale. Le cas des jeunes francophones vivant en contexte minoritaire souffrant de troubles dépressifs (Ontario, Manitoba et Nouveau Brunswick)".

Lilian Negură, Dr., Prof. Universitatea din Ottawa

Pe data de 15 decembrie 2011, Atelierul Doctoral l-a avut invitat pe Lilian Negură, Doctor în sociologie la Universitatea Laval din Quebec (Canada) şi profesor la Universitatea din Ottawa.

Prezentarea lui Lilian Negură a avut un obiectiv dublu: 1) să expliciteze etapele elaborării unui proiect de cercetare de echipă în America de Nord (la o universitate canadiană) şi 2) să argumenteze anumite elemente de conţinut şi de strucutură ale unui proiect de cercetare concret.

L. Negură a specificat felul în care este organizată cercetarea în universităţile nord-americane (în special, la Universitatea din Ottawa). În centrele universitare americane, cercetarea pe care un profesor o realizează nu este plătită suplimentar (faţă de salariu), dar poate să i se facă o degrevare de la norma de cursuri predate (în general 4 cursuri semestriale pe an).

Înainte de a trece la descrierea proiectulu de cercetare propriu-zis, L. Negură a menţionat etapele prin care s-a trecut pînă la elaborarea proiectului. Astfel, primele idei ale proiectului apar în discuţiile dintre cecretători. Lui Lilian Negură (autorul principal al proiectului) ideea despre felul în care intereferază anumite reprezentări sociale cu gradul de acces al reprezentanţilor minorităţii francofone în provinciile anglofone din Canada i-a venit facînd o comparaţie cu realitatea care este proprie societăţii noastre (post-sovietice), în care „dinamica minoritară” era oarecum analogă cu cea din Canada. În urma elaborării unui cadru prealabil de cercetare, a fost reunit un consiliu de experţi în care primele idei au fost generate şi discutate. Reunirea unui consiliu de experţi este important atît pentru procesul de producere a ideilor, ipotezelor, aparatului teoretic şi metodologic, dar şi pentru formarea şi integrarea viitoarei echipe de cercetare.

Una din cele mai importante etape în elaborarea proiectului este identificarea şi formularea problematicii de bază. În ştiinţele sociale, această problematică trebuie să fie axată pe realităţi concrete, asupra căreia există un anumit vid de cunoaştere sau în care cercetările existente şi-au pierdut valabilitatea. Pentru aceasta, este nevoie să se facă un studiu bibliografic prin care să se scoată în evidenţă contribuţiile cercetărilor existente asupra acestui subiect/problematici sau făcute pe subiecte/problematici asemănătoare. La fel, un element de bază al cercetării este formularea unor ipoteze, care sînt într-un fel anticiparea răspunsurilor la întrebările noastre prealabile, formulate în baza cunoştinţelor teoretice şi empirice (de la acea etapă a cercetării). Pe măsură ce se va aprofunda cercetarea, aceste ipoteze vor fi verificate şi desfăşurate.

Iată cîteva elemente din proiectul de cercetare desfăşurat de Lilian Negură şi colegii săi (planul proiectului şi rezumatul).

  Projet de recherche : Identités, représentations sociales et demande de services de santé mentale. Le cas des jeunes francophones vivant en contexte minoritaire souffrant de troubles dépressifs (Ontario, Manitoba et Nouveau Brunswick)

Auteur principal du projet: Lilian Negura

Nous proposons dans cette recherche : De faire une analyse des représentations sociales quant à la demande de service de santé mentale des jeunes francophones vivant en milieu minoritaire souffrant de dépression; De dégager des nouvelles connaissances au sujet des jeunes femmes francophones pour qui l’expérience de la dépression est non seulement très marquée, mais aussi à la hausse et; De dégager de nouvelles connaissances au sujet des jeunes hommes francophones avec des symptômes de dépression, qui auraient moins tendance à demander de l’aide.

Pertinence du projet : Notre projet présente une double pertinence. La première a trait à l’intérêt porté à la demande de services de santé mentale. En effet, comme mentionné précédemment, bien qu’ils soient très limités, les services offerts dans la communauté francophone ne sont parfois pas exploités pleinement lorsqu’ils existent. Dès lors, avant de continuer à investir dans l’offre, il apparaît essentiel de mieux saisir les raisons à l’origine de la variation de la demande. Pour ce faire, ce projet de recherche vise à explorer les représentations sociales des jeunes francophones, ce qui constitue une perspective de recherche pour laquelle un des chercheurs principaux a développé une expertise théorique et méthodologique (Negura, 2006; Negura et St-Amand, 2008; Negura et Samson, 2008; Negura et Deslauriers, 2010) que nous voulons appliquer au contexte de l’accès aux services de santé mentale.

En effet, dans un contexte où la croissance du phénomène de la dépression au Canada est très prégnante (Moreau, 2009; Waraich et al., 2004), où les coûts financiers associés à ce trouble sont élevés (Lim et al., 2008 ) et où le diagnostic rapide est la meilleure arme pour traiter les patients et éviter les rechutes (Paykel et Priest, 1992; CCCFSM, 2001; CSMC, 2011), s’attarder sur l’étude des représentations sociales influençant la demande de services de santé mentale associée au phénomène de dépression permettra de mieux prendre en charge cette problématique de santé mentale chez les jeunes francophones vivant en situation linguistique minoritaire. Si l’étude d’un des chercheurs principaux (Moreau, 2009) sur les liens entre temporalité et état dépressif a permis de mieux saisir le poids du rapport au temps dans la demande de consultation, la présente étude emboîte la même perspective, mais cette fois-ci avec un groupe particulier, celui des francophones vivant en situation minoritaire.

La pertinence de notre étude concerne également la communauté visée. Comme nous l’avons montré précédemment, au Canada, les francophones minoritaires, plus que les anglophones, déclarent avoir, que ce soit sur le plan général ou sur celui plus spécifique des troubles dépressifs, une moins bonne santé. Ainsi, cette étude peut constituer un élément de réponse dans une tentative de réduction du fossé entre ces deux communautés. Autrement dit, il s’agit, pour nous, d’étudier la demande des services de santé mentale à travers les représentations sociales des jeunes francophones dans la perspective de faire des recommandations en ce qui a trait à l’adaptation des services aux besoins spécifiques de cette population. L’étude pourrait servir également à l’élaboration des stratégies de dépistage et de prévention, qui sont dans le champ de la santé mentale, peut-être encore plus importantes que pour les maladies dites somatiques (Blanchet et al., 1993), et d’autre part,  augmenter le bassin de connaisses et alimenter la direction stratégique de la Commission canadienne de la santé mentale (2011) touchant les mesures préventives. Il s’agit ici d’une des questions les plus classiques en terme de santé publique, celle de l’efficience, mais qui dans un contexte de rationalisation des soins de santé, se pose avec une acuité accrue.

Plan du projet:

La problématique de recherche. 

Les francophones en situation minoritaire et leur accès aux services de santé au Canada.

L’état de santé des francophones en situation minoritaire au Canada.

Les barrières linguistiques et la question de l’accès aux services de santé mentale en français.

Le problème de la demande des services de santé mentale en français.

Le rapport minorité-majorité et les troubles dépressifs des jeunes francophones.

Les représentations sociales, les dynamiques identitaires et la demande des services en santé mentale.

L’hypothèse centrale et la question de recherche.

Méthodologie

L’échantillonnage.

La collecte des données.

La stratégie d’analyse des données.

Le plan de travail et l’échéancier.

La pertinence du projet.

La description de l’équipe.

Les candidats principaux.

Références sélectionnées.

Managementul stresului la copii de vîrstă şcolară mică: Ana Niculăeş, Drd., lector UPSM

Iată un rezumat în engleză al proiectului cercetării de doctorat al Anei Niculăeș, doctorandă la UPSM, prezentat în cadrul Atelierului doctoral pe 15 decembrie 2011:

The theme of my PhD thesis is

“School based Stress Management for 8-11 year old children”

Children are continuously confronted with inter-personal problems in their daily routine. Children’s ability to deal with these common everyday stressors has been found to be significantly related to their psychological adjustment. Children’s effective coping with daily stressors can mediate the impact of major life events and is associated with positive behavioral and emotional adjustment. Further, children who are able to adapt their coping strategies to fit the situation and who are flexible in their use of coping strategies appear to have the best outcomes. Numerous studies have indicated that having a repertoire of coping skills at a young age can be a “buffer” or “moderator” of the effects of negative life stress on the development of psychological maladjustment. Thus, it is not surprising that the advancement of theory and research related to coping processes in children would be a high priority for the fields of psychology and social work.

The subject of the research is:

1. To identify the specific and types of coping strategies for 8-11 years old children
2. To develop a psychological intervention plan with the goal of teaching children specific skills that is presumed to enhance coping. This approach is predicated on the assumptions that:

(a) the inability to cope with everyday problems leads to emotional dysfunction,

(b) coping skills can be taught, and

(c) learning these strategies can promote health and resilience and reduce maladaptation.

The objectives of the research are:

1. To adapt to national specific an instrument that measures coping strategies that children use after having experienced negative life events.
2. To study the dynamic of coping strategies specific for different age category 8, 9, 10, 11 years old.
3. To establish the gender differences in types of coping strategies.
4. To identify the relationship between coping strategies and academic achievement.
5. To examine which coping strategies lead to positive affect and which lead to a negative affect.

The general hypotheses are:

1. The coping strategies chosen by young children are determined by age, gender and personality particularities and have a specific characteristic for this development stage.
2. Psychological interventional plan specially organized can influence in a positive way the choice of adaptative coping strategies. 
   
   
   
   
   
   Aici puteți vizulaliza prezentarea cu diapozitive în română a acestui proiect.

Viaţa cotidiană a învăţătorilor din RSSM în perioada 1950-1980. Nadejda SCOBIOALĂ, Doctorandă UPSM

Nadejda SCOBIOALĂ

Doctorandă, U.P.S. «Ion Creanga»,

Facultatea Istorie şi Etnopedagogie.

Coordonator științific : Angela LISNIC

Domeniul cercetării mele este istoria vieţii cotidiene în secolul XX. Apărută ca ramură aparte a studierii trecutului, istoria vieţii cotidiene este una din componentele cotiturii istorico-antropologice în ştiinţele umane la sfârşitul anilor 1960. În centrul atenţiei istoriei cotidiene se află „realitatea, interpretată de oameni, care are pentru ei o importanţă subiectivă în calitatea întregii lumi ai vieţii”, printr-o cercetare complexă a realităţii oamenilor din diferite pături sociale, comportamentul şi reacţiile lor emoţionale la anumite evenimente ai vieţii lor de zi cu zi.

În cazul cercetării mele eu mi-am propus să examinez viaţa cotidiană a unei categorii sociale din sistemul sovietic: învăţătorii. Plasez istoria vieţii cotidiene a profesorilor preuniversitari în vizorul unei abordări interdisciplinare în cadrul ştiinţelor socio-umane precum psihologia socială, sociologia, antropologia, etnografia, filosofia etc.

În studiul meu mă axez pe aşa aspecte ale vieţii cotidiene precum „stilul de viaţă”, „obiceiurile”, „rutina”, „formele tradiţionale ale vieţii personale şi publice”, „formele persistente, ritmice, stereotipizate de comportament” ale unei categorii sociale (învăţătorii).

Cercetarea mea cuprinde perioada dintre anii 1950, care coincid cu reforma şcolară din 1954, şi anii 1980, marchaţi de reforma şcolară din 1974. Situaţia specială pe care învăţătorii au avut-o în timpul regimului sovietic (fiind eşalonul inferior al elitei intelectuale a statului sovietic) impune necesitatea revizuirii atitudinii şi opticii cercetătorului faţă de această categorie socială. Introducerea noilor programe şcolare chemate la consolidarea idealului comunist nu diminuează criza socială care se resimte în această sferă profesională.

Ca obiective ale cercetării mele îmi propun să examinez activitatea profesorilor preuniversitari din perioada sovietică în raport cu viaţa lor privată, prin evaluarea longitudinală şi pe categorii a veniturilor lor, determinarea coşului de consum al învăţătorilor din perioada dată, determinarea preocupărilor lor în afara orelor de clasă, identificarea timpului liber şi a practicilor culturale. În opinia mea, aceste informaţii mi-ar permite să demonstrez în ce măsură modul de viaţă şi condiţiile de trai ale învăţătorilor sovietici au determinat statutul social, valorile, dar şi activitatea profesională a acestei pături sociale.

Arhivele aparatului de stat şi de partid din RSSM: Instrucţiuni de utilizare: Igor Caşu, Dr. (USM/UPSM)

Pe 8 decembrie 2011, în cadrul Atelierului doctoral, Dr. Igor Cașu a vorbit despre „modul de utilizare” a arhivelor aparatului de stat și de partid (în principal al Arhivei Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova, fosta arhivă a Comitetului Central al PC RSSM, dar și arhiva SIS/ fostului KGB).

Potirvit lui Igor Cașu, în arhivele organelor de stat și de partid se găsesc surse documentare abundente pentru o analiză instituțională a sistemului comunist. Pornind de la dosarele depozitate în AOSPRM, se pot cerceta diverse aspecte ale vieții politice și asociative din RSSM: evoluția grupurilor etnice, nivelul de studii, apartenența de gen a membrilor și angajaților în interiorul organizației de Partid, ale diverselor subdiviziuni ale aparatului de stat și de partid, ale ministerelor etc. Arhiva conține numeroase dosare cu documentația internă a organizațiilor de stat și de partid, dar și al „organizațiilor obștești” din epocă: corespondență oficială, protocoale, procese verbale, stenograme ale ședințelor etc. Printre altele, I. Cașu i-a sfătuit pe participanții atelierului doctoral să lucreze mai degrabă cu documentule originale decît cu copiile acestora (de obicei mai disponibile), întrucît anume originalul poate conține referințe importante la anumite informații „necenzurate” din aceste ședințe închise și care au fost ulterior „filtrate” în copia documentului. I. Cașu a adus exemplul unor ciocniri care au avut loc la Tiraspol în aprilie 1967 între studenții Institutului Pedagogic (majoritatea originari din satele din împrejurimi) și orășeni (mai ales muncitori) – a se vedea un articol de I. Cașu în ziarul Adevărul despre acest caz). Aceste incidente au fost calificate de lideri de partid din epocă drept „ieșiri” „huliganice” și ”naționaliste”, calificări care au fost ulterior atenuate sau omise din copia documentului.

În acest context, Petru Negură a atras atenția participanților, pornind de la propria sa experiență de lucru în arhivele de stat de la Chișinău, Moscova și București, că documentele oficiale conservate în arhive pot fi analizate după (cel puțin) două grile de lectură: după aspectul „descriptiv” (în care documentele descriu anumite fapte) și în funcție de aspectul „interpretativ” (în care autorii documentului califică sau fac referință la interpretarea acestor fapte de către autorii înșiși sau de către anumiți actori implicați). P. Negură a chemat participanții atelierului să diferențieze aceste două nivele de lectură, ambele fiind importante pentru cercetător, în diferite feluri. Nivelul descriptiv este important pentru mărturiile pe care documentele le oferă față de faptele la care fac referință. Pe de altă parte, nivelul „interpretativ” al acestora arată atitudinea unor anumiți subiecți asupra acestor fapte. Este important, prin urmare, ca aceste documente să fie citite și analizate într-o manieră critică, cu discernămînt, fără să se subscrie aprecierilor și calificările din aceste documente.

Особенности репрезентации пограничного пространства и образ «Другого» в русской литературе и этнографии начала 19 в. Описательные стратегии и проблема рецепции: Анастасия Фелькер, UPSM

In English:

The Topic of the Thesis:

Features of the Representation of Imperial Frontiers and the Image of the "Other" in Russian Literature and Ethnography in the early 19th Century.
Narrative Strategies and the Problem of Reception.

Anastasia Felcher [Felcker]

PhD student, the Institute of Cultural Patrimony, Academy of Sciences of Moldova, Chisinau

Research Supervisor: Constantin Popovich

Research Consultant: Svetlana Procop

Department (Speciality): 10.01.06. Universal and Comparative Literature

The research is focused on the study of perception and representation of selective frontier areas of the Romanov Empire (Bessarabia and the Caucasus) and the image of the "Other", who has been inhabiting this space, in the texts by Alexander Pushkin as the “first” poet in the pantheon of Russian writers and the national poet (artistic context). Simultaneously, the same images are to be analyzed in the “scientific” context – in some texts by Russian travelers on Bessarabia and the Caucasus, additionally – in some ethnographic descriptions of the region. The research scope involves identifying the contact elements within poetic, scientific and political discourses in the selected literary and “ethnographic” writings. The interdisciplinary approach seems to be the most fruitful for the selected sources (the intersection between comparative literature, imagology, semiotics, historical anthropology and hermeneutics). The intentional effort to study the selected issues beyond the boundaries of canonical literary criticism contains some elements of novelty.

Preliminary Plan of the Thesis:
INTRODUCTION
1. ANALYSIS OF THE SITUATION IN THE SELECTED FIELD(S)

• Several Arguments for an Interdisciplinary Approach
• ”National Landscape” and the “Other” as Concepts in the Humanities
• Orientalism, the Criticism of E. Said and post-Saidian Studies
• Literary Text as a Source for Imagological Study

2. “LITERARY CONQUEST” OF IMPERIAL FRONTIERS: BESSARABIA AND THE CAUCASUS “DISCOVERED” BY A. PUSHKIN. SOME DESCRIPTIVE STRATEGIES AND THE SYMBOLISM OF IMAGES

• The ”Civilizing Mission” and Artistic “Discovery” of the Region in Pushkin’s Texts (Artistic Context)
  • Poetic and Political Discourses in Pushkin’s Texts from “Southern Exile”
  • Multi-ethnic Empire and the Binary Opposition “One's Own/ the Other” in Pushkin's Artistic Space
• The Establishment of Ethnography and Political Tasks of New Knowledge Production (Scientific Context)

3. LITERARY CRITICISM AS A MODE OF LEGITIMATION: EVOLUTION OF THE “PUSHKIN’S EAST” IN LITERARY STUDIES from 19^th to 21^st centuries.

• From Pavel Annenkov till the Revolution of 1917
• Soviet Historiography
• Post-Saidian Studies and Imperial Space as an Object of Orientalization in Pushkin’s Texts

CONCLUSION

По-русски:

Тема диссертации:

Особенности репрезентации пограничного пространства и образ «Другого» в русской литературе и этнографии начала 19 в.

Описательные стратегии и проблема рецепции.

Анастасия Фелькер

Докторант, Институт Культурного Наследия АН Р. Молдова, Кишинев

Научный руководитель: Попович Константин Ф.

Научный консультант: Прокоп Светлана П.

Специальность: 10.01.06. Literatura universală și comparată

В центре исследования находится изучение восприятия и репрезентации пограничного пространства империи Романовых (Бессарабия и Кавказ) и образ «Другого», населяющего это пространство, в текстах Ал. Пушкина как «первого» поэта в пантеоне русских художников слова и национального поэта (художественный срез). Параллельно с этим те же образы рассматриваются в научном срезе – в текстах некоторых русских путешественников относительно Бессарабии и Кавказа, а также в некоторых этнографических описаниях края. Поставленная цель предполагает выявление элементов «соприкосновения» поэтического, научного и политического дискурсов в выбранных для анализа литературных и «этнографических» произведениях. Для решения поставленной цели наиболее продуктивным представляется разработка проблемы на стыке областей научного знания (литературной компаративистики, имагологии, семиотики, исторической антропологии и герменевтики). Системная попытка вывести анализ за пределы классического литературоведения содержит элемент научной новизны.

Предварительный план диссертации:

ВВЕДЕНИЕ

1. АНАЛИЗ СИТУАЦИИ В ВЫБРАННОЙ НАУЧНОЙ ОБЛАСТИ

• Аргументы в пользу междисциплинарного подхода
• «Национальный ландшафт» и «Другой» как категории гуманитарного знания
• Ориентализм, критика Саида и пост-саидовские учения
• Художественный текст как имагологический источник

2. ПУШКИН И литературное освоение пограничных территорий империи романовых. построение образа Бессарабии И кавказА: ОПИСАТЕЛЬНЫЕ СТРАТЕГИИ И СИМВОЛИЗМ ОБРАЗОВ

• Цивилизаторская миссия и художественное конструирование региона у Пушкина (художественный срез)
  • Поэтический и политический дискурс в текстах южной ссылки
  • Многонациональная империя и бинарная оппозиции «Свой/Чужой» в пушкинском художественном пространстве
• Становление этнографии и политические задачи производства нового знания (научный срез)

3. ЛИТЕРАТУРНАЯ КРИТИКА КАК СПОСОБ ЛЕГИТИМАЦИИ: СТАНОВЛЕНИЕ «ПУШКИНСКОГО ВОСТОКА» В ЛИТЕРАТУРОВЕДЕНИИ 19-21 вв.

• От П. Анненкова до революции 1917 г.
• Советская историография
• Пост-саидовские учения и пространство империи как объект ориентализации в текстах Пушкина

ЗАКЛЮЧЕНИЕ